Conform recensământului din 2002, totalul populației din comuna Gîrbova era de 2070 locuitori, din care 1961 români, 6 maghiari, 165 rromi, 38 germani.
Din punct de vedere al apartenenței religioase, în comună sunt înregistrați în anul 2002, 1719 ortodocsi, 1 greco-catolic, 2 reformați, 29 evanghelici, 18 baptiști, 167 penticostali, 3 adventiști de ziua a 7 a, 131 creștini dupa evanghelie.
În sectele religioase se declarau ca membri 10 sași, 81 români, 53 rromi, în total 144 locuitori. În același timp, 79 copii erau nebotezați, neaparținând oficial nici unui cult.
În sectele religioase se declarau ca membri 10 sași, 81 români, 53 rromi, în total 144 locuitori. În același timp, 79 copii erau nebotezați, neaparținând oficial nici unui cult.
Puținii sași rămași în sat se duc rar la biserică, nemaifiind slujbă decat o data la câteva săptămâni, când vine un preot din alt sat.
În anul 2002, funcționau 254 posturi telefonice automate, o diferență enormă față de cele 8 posturi cu care a început să funcționeze rețeaua de telefonie în anul 1951.
Biblioteca școlii deținea în patriminiu propriu 17057 volume, iar biblioteca comunală 6979 volume de carte.
Din anul 1990 până în anul 1996 suprafața agricolă a comunei s-a lucrat în totalitate, activitatea agricolă fiind încă rentabilă. Din 1997, din cauza creșterii prețurilor și implicit costurilor de producție, din cauza îmbătrânirii forței de muncă, terenurile au început să rămână nelucrate. Proporția terenurilor abandonate a evoluat astfel: 30% în 1997, 50% în 1998, 52 % în 2000, 67% în 2001, 75% în 2002. Suprafața cultivată cu viță de vie a scăzut drastic fiind defrișata permanent.
Recensămintele animalelor efectuate dupa anul 1995, dovedesc o tendință de scădere constantă a efectivului de bovine, ovine, caprine, păsări și albine.
Vânătoarea a devenit o activitate tot mai importantă, astfel că Gîrbova își mărește constant fondul de vânătoare la iepuri, fazani și căpriori.