Geografic

Localitatea Gîrbova se situeaza in partea de de sud a Transilvaniei, in marginea de sud a depresiunii Secasului si la poalele de nord ale muntilor Sebesului si Cibinului.
Satele vecine sunt Carpinis si Reciu-cu acestea impreuna formand comuna Gîrbova, iar la o distanta mai mare se invecineaza cu localitatile Miercurea, Dobarca, Poiana si Jina. La 40 km se afla Alba Iulia, la 49 km Sibiul si la 5 km, soseaua internationala E15.
Suprafata totala a comunei este de 50 km2, altitudine medie este de 359.7 m in centrul comunei.
Toate paraiele si vaile din aceasta regiune si regiunile inconjuratoare ale satelor din jur, care se varsa in Secasul Sebesului sunt limpezi si cu putina apa si izvorasc de sub platforma ingusta a comunelor Jina, Poiana, Rod. Apele din Muntii Cibinului si platforma amintita sunt culeses de raul Cibin si prin Valea Dobrei de Raul Sebes.
Din anul 1224 si pana in anul 1876, sub noua lege administrativa al regimului dualismului austro-ungar, satul Gîrbova facea parte din scaunul sasesc al Miercurii. De la aceasta data si pana in anul 1950, impreuna cu plasa Miercurea, a fost structura a jud. Sibiu. Din anul 1950 pana in anul 1952, a fost parte impreuna cu raionul Sebes din regiunea Sibiu. De atunci, raionul Sebes cu localitatea Gîrbova a fost anexat regiunii Hunedoara; Gîrbova a devenit comuna cu satele apartinatoare Reciu si Carpinis. De la reorganizarea administrativa din anul 1968, comuna Gîrbova apartine jud. Alba. Pana in jurul anului 1880, legatura cu Miercurea se facea pe drumul comunal "Pe sub peri"-se mai observa si astazi urmele vechiului drum din jos de "Moara stricata"-. Noul drum ce leaga satul de Miercurea a fost clasificat ca judetean. In anul 1899 s-a prelungit spre satele Reciu si Calnic, de unde intra pe soseaua Sebes-Sibiu. Drumul ce leaga satele Carpinis si Poiana au fost construite in anul 1935 ca drumuri comunale.
Din punct de vedere hidrgrafic, comuna Gîrbova se incadreaza in bazinul hidrografic al raului Sebes ce se varsa in Mures.Apa se gaseste in general la mica adancime; in zona colinara la 10-20 m, iar la baza acestei zone la 2-5m. Precipitatiile cele mai abundente cad in lunile iunie, iulie si august, iar in luna februarie sunt cele mai putine. Ploile torentiale cad in mod obisnuit in lunile iulie si august.
Vanturile cele mai frecvente si cu intensitatea cea mai mare vin din sud-est si nord-vest. Temperatura medie anuala este de 8.9oC, cea mai rece luna fiind ianuarie (cu o medie de -3oC), iar cea mai calda este luna iunie (cu o medie anuala de +19.6oC). Conditiile climatice au fost caracterizate pe baza inregistrarilor facute la statia meteorologica din Sibiu.
Compozitia solului difera mult dupa configuratia terenului. Regiunea dintre Valea Gîrbovei spre stanga si dreapta, care apare ca niste coline alungite , cu pante dulci, e formata din straturi sedimentare. Regiunea ce se ridica brusc la sud de sat spre Jina-Poiana este formata din sisturi cristaline. Intre regiunea cu sisturile cristaline se gaseste o fasie ingusta, care se intinde pe teritoriul satului Gîrbova prin "Vana Varului", "Spet", "Purcel", "Divlea", si "Rora". Pe aceste terenuri , urmele ne arata ca au existat varnite. Ultima varnita pe "Purcel" a fost parasita in anul 1937.
Teritoriul comunei se incadreaza intr-un climat dulce , cu ierni nu prea aspre si veri potrivit de calduroase, asigurand conditii atat culturii cerealelor, cat mai ales vitei de vie si pomilor fructiferi.
In paduri sunt prezente speciile stejar, fag, carpen, pin, plp, salcam,mesteacan, mar si par paduret, paducelul, porumbarul, alunul si macesul. Vegetatia lemnoasa cultivata este prezenta prin prun, mar, par, cires, gutui, pirsic si nuc. In vegetatia ierboasa predomina paiusul, barboasa, piptanarita, mazarichea, sulfina etc.iar ca buruieni, papadia, busuiocul salbatic, mohorul, volbura, palamida, cicoarea. Treptat, in viata acestei comune, ogoarele au inlocuit vechile paduri de goruni. Ultima padure si una din cele mai frumoase a fost transformata in pasune la sfasitul sec. al XIX-lea, teritoriul a fost numit "Gorunul lui Schuller". Aceasta pasune a fost impartita celor indreptatiti la reforma agrara dupa primul razboi mondial. Intreg acest teritoriu ce a format obiectul reformei agrare, astazi se numeste "Agrara".